Mintea desăvârșită

Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El. (Ioan 1:3)

Gândul lui Mesia nu este nimic mai puțin decât cunoștința și înțelepciunea a tot ce ține de gândirea fără de păcat. Iar nuanța pe care vrem s-o pricepi acum este că mintea desăvârșită însăși este o zidire a lui Yahweh pentru neamul omenesc. Ce perspectivă uimitoare! Desăvârșirea în gânduri, și deci, printr-o rânduială sfântă, desăvârșirea în fapte, este o zidire a lui Cel Atotputernic? În esență, Yahweh Însuși este mai presus de desăvârșire, dincolo de ea, dacă îți poți închipui. Împotriva unor astfel de lucruri nu este lege (Galateni 5:23).

Deși desăvârșirea este poruncită, „Voi fiți dar desăvârșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvârșit” (Matei 5:48), câți dintre voi susțineți cu atâta hotărâre: „Nimeni nu poate fi desăvârșit!”? Aceasta nu este nimic mai puțin decât o respingere pe față a moștenirii tale depline, pentru care a murit Mesia. Nu crezi asta?

· Oricine rămâne în El nu păcătuiește; oricine păcătuiește nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. (1 Ioan 3:6)
· Oricine este născut din Cel Puternic nu păcătuiește, pentru că sămânța Lui rămâne în el; și nu poate păcătui, fiindcă este născut din Cel Puternic. (1 Ioan 3:9)
· Știm că oricine este născut din Cel Puternic nu păcătuiește; ci cel născut din Cel Puternic se păzește pe sine, și cel rău nu se atinge de el. (1 Ioan 5:18)

Dacă mereu îți scuzi lipsa de strădanie spre desăvârșire, numind-o smerenie, pretinzând că te împotrivești unei strădanii „de răsfăț de sine” pentru sfințenie, atunci din nou pășești primejdios de aproape de a călca în picioare sângele vărsat. Aceasta nu este smerenie, preaiubitule, ci smerenie falsă. Căci dacă păcătuim de bunăvoie după ce am primit cunoștința adevărului, nu mai rămâne nicio jertfă pentru păcate… Cu cât mai aspră pedeapsă credeți că va fi socotit vrednic cel care a călcat în picioare pe Fiul lui Cel Atotputernic, a pus la un loc cu lucrurile de rând sângele legământului cu care a fost sfințit și a batjocorit pe Duhul harului? (Evrei 10:26, 29)

O minte desăvârșită este cu putință numai datorită vieții lui Yahshua arătate în tine, și aceasta este cu putință, sau mai bine zis „poruncită”, numai datorită sângelui pe care El l-a vărsat. Pentru cei ce înțeleg aceasta, sunt lucruri de care va trebui să-ți aduci aminte. Pe drumul tău spre gândirea desăvârșită, un lucru de căpetenie de priceput este smerenia, nu, nu doar smerenia, ci o smerenie fără margini. Aceasta este cu totul deosebită de smerenia falsă pe care tocmai am dat-o la iveală.

Odată ce, prin ascultare strictă și disciplinată, începi să ajungi la mintea desăvârșirii, vei fi în stare să smulgi din rădăcină orice tipar înșelător de gândire. Trebuie mai întâi să faci asta în tine însuți, înainte de a fi liber să-l recunoști la alții. Aceasta este o trăire pătrunzătoare și smerind.

O parte din desăvârșire este scăderea „nevoii” de a corecta greșelile altora. Ca Mesia în tine (Coloseni 1:27), vei învăța mai întâi să te rogi pentru alții, în loc să te grăbești să mustri și să corectezi. Stai liniștit și cunoaște că El este Yahweh, nu tu (Psalmul 46:10). O parte din gândirea desăvârșită este adevărul că rugăciunea este unealta cea mai puternică și mai lucrătoare pe care o ai. Da, într-adevăr, rugăciunea fierbinte a celui neprihănit are mare putere. (Iacov 5:16)

Un alt gând de căpetenie de priceput este că mintea desăvârșită vorbește doar după ce a cercetat orice leac și concluzie cu putință care nu întrunește standardul sfânt. Cu alte cuvinte, unei întrebări ca „Ei bine, te-ai gândit la asta?” i se va răspunde mereu afirmativ. Cum ai putea fi altfel la o treaptă desăvârșită de gândire? Toate căile au fost cercetate, iar mintea desăvârșită alege calea desăvârșită de fiecare dată. Aceasta nu este nimic mai puțin decât plinătatea lui Yahweh în tine, preaiubitule. Cu acest fel de gândire, cum ar putea soluția să nu fie mereu desăvârșită?

Dar când va veni ce este desăvârșit, atunci ce este în parte se va sfârși. Când eram copil, vorbeam ca un copil, înțelegeam ca un copil, gândeam ca un copil; dar când m-am făcut om mare, am lepădat ce era copilăresc. Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci vom vedea față în față. Acum cunosc în parte; dar atunci voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut. (1 Corinteni 13:10-12)

Este nevoie de o smerenie fără margini ca să stai față în față cu Mesia! Aceasta este ceea ce te va apropia de mintea desăvârșită, și când vei ajunge acolo, aceasta te va ține acolo. Iar apoi, te va duce mai departe!