Acceptare

Atunci nevastă-sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Blestemă pe Cel Atotputernic și mori!” Dar el i-a zis: „Vorbești ca o femeie nebună. Ce! Primim de la Yahweh binele, și să nu primim și răul?” În toate acestea, Iov n-a păcătuit deloc cu buzele lui. (Iov 2:9-10)

„Pe cine va învăța El înțelepciunea? Cui va da El știința ca s-o înțeleagă? Pe cei înțărcați de curând, pe cei ce nu de mult au fost luați de la țâță?” (Isaia 28:9)

Cei maturi dintre ai Mei înțeleg. Iov a înțeles. În dorința Mea pentru creșterea ta, trebuie să te trec de la hrana cu lapte a pruncilor la o credință mai matură.

Căci oricine nu se hrănește decât cu lapte nu este obișnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este pentru oamenii mari, pentru aceia a căror judecată s-a deprins, prin întrebuințare, să deosebească binele și răul. (Evrei 5:13-14)

Eu Sunt Yahweh; doresc ca tu să fii în stare „să deosebești binele și răul”. Totuși, nu este vorba doar să deosebești binele de rău; ca un credincios matur trebuie să recunoști și că Eu sunt autorul amândurora, al binelui și al răului.

Deja îți aud răspunsul reflex; este obișnuit în discuțiile și învățăturile tale. „Dumnezeu n-ar îngădui niciodată răul în viețile noastre; acela e domeniul Diavolului.” Cugetă la asta o clipă… apoi ia aminte la aceasta: dacă Eu Sunt Cel care îngăduie răul potrivnicului să te încerce, atunci cine este Suveran peste încercarea ta? Și trebuie să hotărăști și dacă încercarea vine dinăuntrul tău sau de la o forță din afară.

Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în iad. Nu se vând oare două vrăbii la un ban? Totuși, niciuna din ele nu cade pe pământ fără voia Tatălui vostru. (Matei 10:28-29)

De cine să te temi? De potrivnic? Sau de Mine, Yahweh? Mintea ta îndoită vrea să-ți spună că un „Creator plin de dragoste” n-ar îngădui așa ceva. Ia solzii de pe ochi; căci exact așa lucrez Eu.

Percepția ta greșită îți spune că este „rău” când se întâmplă lucruri dureroase. Îți spun contrariul; încercările sunt spre binele tău. Dacă este greu de acceptat, este pentru că ai perspectiva greșită, copilul Meu. Ai crezut teologia făcută de om, care spune că „un Creator iubitor n-ar face așa ceva”. Prostie, spun Eu, prostie. Tocmai pentru că te iubesc, încercările vor continua.

Te bucuri că Eu am rânduit jertfa Fiului Meu ca să ispășească păcatele tale. Totuși, ai greutate să accepți că Eu îți rânduiesc încercarea, „jertfa” ta. Îngăduie-Mi să-ți amintesc: „Robul nu este mai mare decât stăpânul său. Dacă M-au prigonit pe Mine, vă vor prigoni și pe voi…” (Ioan 15:20)

Mai degrabă ai putea spune: „Yahweh știe de ce am nevoie ca să fiu prefăcut după chipul lui Mesia, căci numai El este atotștiutor.” Aceasta ar fi perspectiva corectă.

În dragostea Mea adâncă pentru tine, preaiubitule, voi repeta acest tipar iar și iar. Ținta este desăvârșirea, asemănarea cu Mesia. Recunoști tu că mai mult din „tine” trebuie încă îndepărtat ca să atingi acest scop? Sau ești mai degrabă ca un fariseu de astăzi, care se socotește mult mai duhovnicesc decât este de fapt, dar în cazul tău, prin „har”, desigur? Care dintre acestea ești, copilul Meu?

Eu întocmesc lumina și fac întunericul; Eu aduc pacea și fac răul [nenorocirea, necazul, tulburarea, dezastrul]: Eu, Yahweh, fac toate aceste lucruri. (Isaia 45:7) Primește aceasta și fii în pace nu doar cu ea, ci datorită ei!