Ce Are Tatăl Mai Bun

Citește mai întâi diagrama! Și, în rugăciune, aceasta ești, până la urmă, tu!

„Și balaurul s-a mâniat pe femeie, și s-a dus să facă război cu rămășița seminței ei, care păzesc poruncile Celui Atotputernic și țin mărturia lui Yahshua Mesia.” (Apocalipsa 12:17)

Și așa se întâmplă cu cei chemați să recunoască faptul că suferința este elementul-cheie în căutarea lor spre desăvârșire (Evrei 2:10; 5:8). Din tiparul scriptural al celor prigoniți (osândiți) pentru neprihănire (Matei 5:10), poți ușor presupune că lipsa suferinței arată o lipsă a creșterii duhovnicești, poate chiar refuzul de a risca să pășești în măreția chemării tale cerești. De ce ai evita riscul? Autoconservarea este motivul; și, sincer, este un păcat.

Iar întemnițarea nu există doar ca închisoare fizică, preaiubitule; începe în minte. Așa că întreabă-te pe tine însuți: „Sunt eu în temniță? Și mă face asta mai sfânt?” Dacă nu, atunci poate se cere o schimbare de perspectivă.

Dacă Fiul vă face slobozi, veți fi cu adevărat slobozi. (Ioan 8:36) Dar cum poți fi eliberat dacă n-ai cunoscut mai întâi adâncimile robiei tale? Din valea aceea ne ridicăm!