Adam Sau Tu?

Adam: De ce ar da cineva vina pe mine pentru poftele păcătoase din propria lui inimă?

Eva: Ei bine, Adam, știi că tu ești primul om care a păcătuit.

Adam: Vai, mulțumesc, dragă. Am avut ajutor, dacă-ți amintești. Dar vorbesc serios; nu-mi place deloc ideea de a fi acuzat pentru păcatul altcuiva. E pur și simplu absurd, de-a dreptul necinstit.

Eva: Ei bine, sunt sigură că într-o zi oamenii își vor crea propriile doctrine și vor înfățișa credințele pe care le-au plămădit în propriile lor inimi ca și cum ar veni cu adevărat de la Tatăl nostru.

Adam: Vrei să spui că oamenii vor ajunge chiar să creadă doctrina că Yahweh mă va trage la răspundere pentru propria lor fărădelege?

Eva: Va veni negreșit ziua asta.

Adam: Yahweh m-a iertat și, deși urmarea răzvrătirii mele a fost gravă, iertarea Lui m-a făcut o făptură nouă. Abba spune că toți oamenii au aceeași ocazie de a se pocăi și de a deveni cu totul noi.

Eva: Deci s-ar părea că și păcatul lor de a schimba cuvintele lui Abba va fi iertat la fel?

Adam: Da, dragă, dar tot mă tulbură. Dacă sunt făcuți făpturi noi, de ce ar mai păcătui iarăși, chiar după ce li s-a dat un asemenea har? Și, mai rău, de ce ar păcătui și ar da vina pe mine?

Eva: Sunt destul de sigură că se vor întâmpla amândouă. Se pare că oamenii au o înclinație tocmai spre asta.

Adam: Ei bine, iată deci!

Eva: Ce anume, Adam?

Adam: Toți oamenii vor fi la fel ca mine, fiecare pe cont propriu; nu vor avea nevoie de ajutorul meu ca să păcătuiască. Doar s-a întâmplat să fiu eu primul.

Eva: Te rog, lămurește-mă, Adam.

Adam: Păcătuiește o dată, bine, dă vina pe mine! Dar păcătuiește din nou după ce ai fost înnoit, acum pe cine mai dai vina?

Eva: A, înțeleg. Acum hai să ne rugăm ca și ei să înțeleagă asta.

Așadar, fiecare dintre noi va da socoteală de sine însuși înaintea Celui Atotputernic. (Romani 14:12)