„S-a”

„S-a” nu este ceva lipsit de viață sau o idee abstractă. „S-a” nu este un obiect sau vreun concept ușor de minimalizat sau de respins cu câteva formule creștine populare. „S-a” a costat totul. „S-a” face parte din cuvintele rostite de gura Celui care te-a răscumpărat și a deschis o cale pentru sfințirea și mântuirea ta. Și ce anume e atât de special la acest „s-a”? Este „s-a” din „S-a isprăvit.” (Ioan 19:30)

Contextul în care sunt folosite aceste cuvinte dă la iveală intenția lor puternică și scoate totodată la lumină orice nepăsare firească pe care ai moștenit-o poate printr-o prejudecată doctrinară. Ar fi bine să definim la ce se referea Yahshua ca fiind isprăvit. Ar fi la fel de important să subliniem ce nu includea El.

Orice mai puțin decât o înțelegere solidă a mărimii la care se referă acest cuvânt scurt poate fi foarte dăunător pentru umblarea ta ca ucenic. De prea multă vreme, cei cărora El le-a încredințat să-I ducă mai departe lucrarea, să-I poarte mantia (Matei 28:19-20), au dat greș în a îmbrățișa ceea ce El dorea când a promis că vom face „lucruri mai mari” (Ioan 14:12-14). Aceasta pentru că nu putem înainta spre lucruri mai mari, dacă am înțeles „s-a” ca însemnând orice și totul. Dacă totul este isprăvit, ce mai e de făcut, darămite lucruri mai mari?

De-a lungul istoriei, această neînțelegere i-a făcut pe oameni să spună lucruri precum: „Acum suntem sub har; totul s-a isprăvit în Hristos; acele lucruri au fost desființate (vorbind despre majoritatea Legii/poruncilor); Isus a împlinit lucrul acela când a murit, deci eu nu mai trebuie; și El a făcut totul pentru noi.” Aceste formule sună bine, căci trezesc sentimente de „libertate în Hristos”. Problema este însă că pur și simplu nu sunt adevărate.

Dimpotrivă, libertatea pe care o avem în Mesia este că am devenit robi de bunăvoie, sclavi voluntari care fac voia Lui, care isprăvesc ceea ce El a început. Căci voia Celui Atotputernic este ca, făcând ce este bine, să astupați gura oamenilor neștiutori și proști. Purtați-vă ca oameni liberi, fără să faceți din libertate un văl care să acopere răutatea, ci ca robi ai Celui Atotputernic. (1 Petru 2:15-16)

El ne-a lăsat și așteaptă la dreapta Tatălui până la vremea așezării din nou a tuturor lucrurilor (Faptele Apostolilor 3:21). Această așezare din nou este lucrarea noastră; este „lucrul mai mare”!

Ceea ce a făcut El a fost măreț; dar nu a fost pentru ca noi să nu mai avem nimic de făcut. Mai degrabă, „s-a” a fost ca să putem face ceva! „S-a” a fost ca să ne deschidă mintea și să restaureze accesul la prezența lui Yahweh Însuși. Când Yahshua a murit pe stâlp, voia Lui de sine a murit, iar perdeaua (orbirea) s-a rupt (Matei 27:51).

Dar mințile lor au fost împietrite. Căci până în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Legământ, rămâne același văl [peste inimile/mințile lor], neridicat, pentru că numai în Mesia este el înlăturat. Da, până astăzi, când li se citește Mosheh, un văl le acoperă inima. Dar de îndată ce cineva se întoarce la Stăpân, vălul este luat. (2 Corinteni 3:14-16)

Vălul de pe mintea ta a fost luat, ca să-L poți vedea (percepe duhovnicește) din nou pe Tatăl; să înțelegi și să asculți de Cuvântul Lui; și să cunoști nădejdea chemării Lui asupra vieții tale (citește Efeseni 1:15-23; 4:1-13). La aceasta se referă „s-a”-ul Lui. Acesta este „s-a”-ul care este isprăvit.

Da, lucrarea Lui („s-a”) este isprăvită, preaiubitule; „s-a”-ul tău rămâne neterminat. Unde s-a oprit lucrarea Lui, începe lucrarea ta! Și ai mult de lucru.

Trebuie să lucrezi la mântuirea ta (o minte mântuită, desăvârșită) cu frică și cutremur (Filipeni 2:12). El nu a lucrat la mântuirea ta în locul tău; mai degrabă, te-a răscumpărat (Romani 3:24; Efeseni 1:7), ceea ce ți-a dat voie, acces și putere să o faci tu însuți. Duhul dinăuntrul tău se trezește acum și te împuternicește să faci tot ce pentru care Yahshua Mesia Și-a dat viața; posedezi acum inspirația și capacitatea de a rămâne în dragostea lui Yahshua și de a asculta de poruncile lui Yahweh!

Da, așa cum ne-a învățat Mesia: „Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu, și rămân în dragostea Lui.” (Ioan 15:10)

Când susții că „s-a” înseamnă că totul este isprăvit, și că ești liber de orice obligație ca și credincios, e ca și cum ai trăi încă cu un văl peste inimă.

Poate că data viitoare când auzi pe cineva spunând că Yahshua a isprăvit totul, ai putea lăsa acele cuvinte să rezoneze în tine. Cugetă la cum, cu siguranță, El Și-a isprăvit partea Sa și cum acum așteaptă să ți-o împlinești pe a ta. El ar spune: „S-a isprăvit (Ioan 19:30); duceți-vă deci (Matei 28:19), și faceți lucruri mai mari (Ioan 14:12).”

„S-a”-ul lui Yahshua a însemnat totul pentru Tatăl Său, iar isprăvirea lui a dovedit ascultarea Lui deplină. Dacă Îl iubești cu adevărat pe Yahweh, poți dovedi și tu asta, recunoscând că „s-a”-ul tău înseamnă de asemenea totul pentru El. Cum anume? Poți s-o faci în același fel în care a făcut-o Yahshua, prin ascultare deplină. Căci dragostea de Cel Atotputernic stă în păzirea poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt grele. (1 Ioan 5:3)

Dacă aceasta este acum declarația ta, roagă-te: „Stau în Tine și pentru Tine, Yahshua. Cred că vărsarea sângelui Tău (viața, Adam) mi-a dat capacitatea de a-mi vărsa sângele meu (Adam). Cred că mi-ai dat dreptul de a fi desăvârșit de ascultător, căci Tu ai poruncit-o. Tânjesc după curățirea Ta, spălarea Ta care înlătură orice păcat din conștiința mea (Evrei 10:2; 9:14). Cred că alții ne așteaptă și pe noi să fim desăvârșiți (Evrei 11:40). Cred că «s-a»-ul Tău îngăduie ca cei aleși de Tine să-și isprăvească «s-a»-ul lor. Numai atunci Împărăția lui Yahweh se va manifesta pe pământ, în oameni desăvârșiți. Mesia este în mine, nădejdea slavei (Coloseni 1:27). Aleluia-Yahweh!”