Sigiliul împăratului

„Împăratul și-a scos inelul lui cu pecete, pe care-l luase înapoi de la Haman [trecerea puterii de la cel rău la cel drept], și l-a dat lui Mardoheu. Și Estera a pus pe Mardoheu peste casa lui Haman.” (Estera 8:2)

Sigiliu: o pecete mică, mai ales una fixată într-un inel, folosită în locul unei semnături sau împreună cu ea, pentru a da autenticitate unui document sau decret oficial. A da autenticitate, cu alte cuvinte, a verifica, a valida, a certifica, a întemeia și a girat, presupune ca cel ce autentifică să aibă autoritatea de a autentifica. Este nevoie de puterea și autoritatea unui împărat pentru a preface un inel într-un sigiliu.

Aici, în Estera, cuvântul ebraic este tabbaath (tab-bah'-ath), cuvântul simplu pentru inel, nu chotham (kho-thawm'), care este de fapt cuvântul pentru sigiliu sau inel-sigiliu. Ce preface un tabbaath, un inel obișnuit, într-un chotham, o pecete a împăratului, nu este substanța inelului, ci autoritatea împăratului!

Când Estera a luat din averea (puterea, stăpânirea și bogăția) lui Haman și a dat-o lui Mardoheu, ea acționa sub trecerea puterii de la împărat. Vedem aceasta demonstrată atât de limpede în ungerea lui Mosheh de către Yahweh, ca să elibereze poporul Său. Israyliții au făcut cum le poruncise Mosheh și au cerut egiptenilor obiecte de argint și de aur și haine. Yahweh făcuse ca egiptenii să fie binevoitori față de popor, și le-au dat ce le-au cerut; așa i-au prădat pe egipteni. (Exodul 12:35-36)

Aceasta nu era autoritatea lui Mosheh, ci autoritatea lui Yahweh arătată prin Mosheh. Și tu ai fost ales(ă) ca un vas prin care puterea și autoritatea Lui trebuie să fie arătate. Yahshua a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer și pe pământ.” (Matei 28:18) Le-a dat [ucenicilor] putere și autoritate să alunge orice potrivnici și să vindece bolile, și i-a trimis să vestească Împărăția Celui Atotputernic și să tămăduiască pe cei bolnavi. (Luca 9:1-2) El ți-a „dat putere să calci peste șerpi și scorpioni, și peste toată puterea vrăjmașului [gândurile firești]; nimic nu-ți va putea face vreun rău.” (Luca 10:19)

Adesea, semnul sigiliului este făcut apăsând pecetea împăratului în ceară fierbinte. Viața celui ales este întocmai la fel. Sigiliul lui Yahshua te înfierează prin foc și apă cu autoritate imediată. Oricine poartă semnul Lui este pecetluit și autentificat. Duhul lui Yahweh a pus o pecete pe tine; ea te pecetluiește până la destinația ta finală. „Să nu întristați Duhul [Ruach] cu Care ați fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.” (Efeseni 4:30)

Ideea de răscumpărare este cheia aici. Este cuvântul ebraic [gheh-ool-law: deosebirea și izbăvirea copiilor aleși, răscumpărați de Yahweh.] Tu porți acest sigiliu al eliberării asupra vieții tale. Umbli cu autoritatea Celui Preaînalt asupra ta, și Puterea Lui îți stă la dispoziție. Puterea se va manifesta doar atunci când Cel ce te-a pecetluit va avea întâietate față de cel pecetluit.

Prea adesea „mergem” în loc să fim „eliberați”, nădăjduind că ungerea Lui ne va urmări. Ne spunem: „La urma urmei, sunt copilul Lui.” Din păcate, această „mergere” este atitudinea fiilor risipitori.

Pe cât de mult spune pecetea că suntem eliberați, pe atât oferă și vestește ceva mult mai mare. Ea spune: „Sunt al Lui, ca să fiu folosit în felul Lui și pentru slava Lui.”

Aceasta alimentează marea disputa din mintea care crede că mai are de ales. O minte care se împotrivește voii Lui este marea piedică a omului. Ea se încrede în asigurarea răscumpărării, în timp ce păstrează idei greșite despre mântuire. Măcar că nu L-ați văzut, voi Îl iubiți; și, măcar că acum nu-L vedeți, voi credeți în El și vă bucurați cu o bucurie negrăită și strălucită, pentru că purtați răsplata credinței voastre, mântuirea [mântuire în ebraică este yesh-oo-aw: bunăstare, prosperitate, izbăvire, păstrare, siguranță; da, acesta este numele Mesiei] sufletelor voastre [în ebraică, neh-fesh: suflarea și vitalitatea minții și voinței tale, care îți afectează emoțiile]. (1 Petru 1:8-9)

Eliberarea ta a fost pricinuită de plata unei răscumpărări (răscumpărare) și este asigurată; ce mai rămâne este scopul credinței tale, bunăstarea, prosperitatea, izbăvirea, păstrarea și siguranța (mântuirea) minții, voinței și emoțiilor tale (sufletul tău)! Da, preaiubitule, veșnicia ta este sigură; bunăstarea prezentă a minții tale este cea în chestiune.