Pierdut?

„El a făcut ca toți oamenii, ieșiți dintr-unul singur, să locuiască pe toată fața pământului; le-a așezat anumite vremuri și a pus anumite hotare locuinței lor.” (Faptele Apostolilor 17:26)

Ai spus vreodată, sau ai auzit pe cineva spunând: „Mă simt pierdut(ă)?” Și nu ne referim la longitudine și latitudine, ci la viziune, scop și direcție. Astăzi este ziua ta să pășești în moștenirea ta, să recunoști că ai fost deja eliberat(ă) în destinul tău.

În Mesia Yahshua, tu, care odinioară erai departe [la distanță, îndepărtat, străin], ai fost adus(ă) aproape prin sângele [vărsat] al Mesiei. (Efeseni 2:13) Destinul tău a fost rânduit de Yahweh. Leapădă-te de omul cel vechi (Romani 6:6, Efeseni 4:22) și nu privi niciodată înapoi, „uitând ce este în urmă și aruncându-mă spre ce este înainte.” (Filipeni 3:13)

Tot ce așteaptă pe cei care privesc înapoi este sarea (Geneza 19:26). „Sarea” amărăciunii, a regretului și a rușinii este tot ce mai rămâne dacă nu „uiți ce este în urmă.” În loc de viziune, scop și direcție limpezi, te vei simți pierdut(ă).

Ai cântat oare, „Ce har uimitor, ce dulce sună; am fost pierdut, dar-acum sunt găsit”, doar ca viața ta să cânte cu adevărat: „Și acum mă simt din nou pierdut”? Oare izvorăște din aceeași deschizătură apă dulce și apă amară? Poate, fraților, un smochin să facă măsline, sau o viță de vie să facă smochine? Tot așa niciun izvor nu poate da și apă sărată și apă dulce. (Iacov 3:11-12) Găsit, dar din nou pierdut? Nu trebuie să fie așa! (v. 10) Dar li s-a întâmplat ce spune zicala adevărată: „Câinele s-a întors la ce vărsase”, și „scroafa spălată s-a întors să se tăvălească iar în mocirlă.” (2 Petru 2:22)

Sunt câteva lucruri pe care le poți face pentru a te feri de această recădere mentală:

Alege Faptele în locul Sentimentelor: Mai întâi, trebuie să decizi să trăiești în ceea ce este cunoscut, nu în ceea ce este simțit. Fapt: El ți-a rânduit vremurile și hotarele locuinței tale. Modul în care simți ceva s-ar putea să nu se potrivească întotdeauna cu adevărul Lui; în acel caz sentimentele tale TREBUIE să se supună faptelor. Căci Eu știu gândurile pe care le am cu privire la voi”, zice Yahweh, „gânduri de pace, și nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor și o nădejde.” (Ieremia 29:11) Cum ai putea atunci să fii „pierdut(ă)”? Nu este posibil, preaiubitule, decât dacă acorzi mai multă greutate sentimentelor tale decât promisiunilor Lui.

Crește: Pe cine să învețe El cunoștința? Și pe cine să facă să înțeleagă vestirea? Pe cei abia înțărcați de lapte, pe cei luați de la piept? (Isaia 28:9) Căci, deși ar trebui să fiți învățători, după atâta vreme, aveți iarăși trebuință de cineva să vă învețe cele dintâi adevăruri ale cuvintelor Celui Atotputernic, și ați ajuns să aveți nevoie de lapte, nu de hrană tare. (Evrei 5:12) Este timpul să crești; timpul pentru hrană tare! Căci oricine nu se hrănește decât cu lapte nu este obișnuit cu cuvântul despre neprihănire, căci este un prunc. Dar hrana tare este pentru cei maturi. (Evrei 5:13-14a)

Transformă-ți Mintea: Digeră asta; ceea ce spune Tatăl este adevărat pentru totdeauna! Poți, și trebuie, să-ți pui viața pe această temelie. Transformarea minții (inimii) tale este un proces care trebuie să înceapă acum. Gânditorul matur are „simțurile deprinse să deosebească binele și răul.” (Evrei 5:14b) și conchide: „Mă simt pierdut(ă), dar știu că nu este posibil, pentru că viața mea este în mâinile Lui.” Acest tip de gândire este un semn că o transformare are loc; este „înnoirea” minții tale. (Romani 12:2) O minte care poate digera „hrană tare” va respinge tot ce se împotrivește cuvântului Lui, indiferent cum se simte.

Transformarea deplină a fiecărui gând care nu se conformează minții lui Yahweh este victorios la îndemâna ta. Nu este atât de greu pe cât ai crede; este la fel de simplu ca alegerea a ceea ce spune El în locul a ceea ce simți. Nu ești niciodată pierdut(ă), preaiubitule, ci doar alegi să te simți așa. Să dăm la o parte orice povară și păcatul care ne împresoară așa de lesne, și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte. (Evrei 12:1)