Gânduri ale firii pământești

O, copilașii Mei, nu v-am spus că sunteți Una cu Mine și cu Fiul Meu? (Ioan 17:21) Dacă aceasta este adevărat, îți poate lipsi ceva? Realitatea este că nu-ți poate lipsi ceva decât dacă Mie Îmi poate lipsi. Este posibil? Este ceva dincolo de Mine?

Spune-Mi, copile, dacă ești moștenitor al Împărăției Mele, așa cum s-a declarat: „Și dacă sunteți ai lui Mesia, atunci sunteți sămânța lui Avraam, moștenitori prin făgăduință” (Galateni 3:29), atunci de ce rugăciunile tale Îmi cer mereu ceea ce este deja al tău? Ah, versetul următor s-ar putea să explice, „Dar, cât timp moștenitorul este copil [necopt], zic, nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot. (Galateni 4:1)

Gândește-te la rugăciunile tale necoapte; „Tată, Te rog ajută-mă;” „Iartă-mă, Tată;” „Arată-mi calea, Tată;” „Binecuvântează-mă, Tată.” Nu ți-am spus că Eu sunt ajutorul tău la vreme de necaz (Psalmul 46:1); că te-am mântuit pe când încă păcătuiai (Romani 5:8); că Fiul Meu este iertarea Mea (1 Ioan 1:9); că Yahshua este Calea (Ioan 14:6)?

Binecuvântările Mele sunt ale tale, ca să le iei, iubitule. Mă înțelegi? Te-ai rugat necontenit pentru ceea ce ți-a fost deja dat. Este o alegere pe care o faci și care neagă persoana desăvârșită pe care te-am făcut.

Da, așa este. Cuvântul Meu declară că în Fiul Meu ești deja desăvârșit. „Veniți totuși să ne judecăm,” zice Yahweh. „De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roșii ca purpura, se vor face ca lâna.” (Isaia 1:18)

Taina este să ajungi din urmă pe cel ce te-am lăsat deja să devii. Când slujitorul Meu David a scris, „Ferice de omul...” și „El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă,” (Psalmul 1:1-3), el intra în aliniere cu Mine. Pășea în ceea ce aveam pentru el.

Aprobarea Cuvântului Meu este condiția spirituală prealabilă care Îmi activează Cuvântul, făcându-l o realitate palpabilă. El M-a crezut, a rostit acea credință, îndemnându-Mă astfel să-i dau ce ceruse. A ales să Mă creadă, și de aceea a trăit ca omul puternic și desăvârșit care era. Da, ca un câine, uneori și-a repetat nebuniile (Proverbele 26:11), dar s-a întors mereu pe cale. „Harul Meu îți este de ajuns, căci puterea Mea se desăvârșește în slăbiciune.” (2 Corinteni 12:9)

Îmbrățișează-ți adevărata identitate! Ești cu Mine în desăvârșire chiar în clipa aceasta. Ție îți revine să te aliniezi la această realitate adevărată. Iluzia este orice altceva decât aceasta. Îndepărtează toate gândurile firii pământești. Se numește pocăință, iubitule. Atunci, și numai atunci, poți păși în destinul pe care l-am creat pentru tine.