Fântâni Sparte

„Poporul Meu a făcut două rele [nelegiuiri]. M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat fântâni, fântâni sparte, care nu pot ține apă.” (Ieremia 2:13) Nu Sunt Eu Cel-ce-Sunt, Cel care arată fărădelegile ca să te mântuiască? Nu Sunt Eu Cel-ce-Sunt, Cel care Și-a trimis Fiul ca să te întorci la Mine în pocăință? Gândește-te la asta înainte să te lași ademenit cu ușurință de plăcerile lumii.

Fiul Meu a fost trimis să arate dorința Mea și să-Mi răscumpere un popor pentru Mine Însumi. Aceasta nu s-a putut face decât printr-o dovadă a puterii Mele (Efeseni 1:19-20). Și numai prin acea putere poți birui alegerile tale de neascultare de a mânca mereu din pomul Meu oprit, pofta firească pentru „liberul arbitru”.

Oprește-te! Ascultă! Gândește-te! Adu-ți aminte! Eu Sunt Cel ce te trage înapoi la Mine (Ioan 12:32). Eu Sunt Cel ce te-a ales (Ioan 15:16).

Ești tu chiar atât de greu de minte încât să crezi că-ți poți umple singur fântânile și să fii mulțumit? Belșugul după care tânjești, ceea ce va împlini cu adevărat dorințele sufletului tău, nu poate fi niciodată generat de „eu”. Voi desființa până la urmă orice nu se potrivește cu voia Mea? Dimpotrivă, vasele pe care le umplu Eu nu au nicio scurgere și nicio lipsă, și nu doresc mai mult decât dau Eu din belșug.

Preaiubitule, nu pot locui în vase necurate. Oase uscate (Ezechiel 37:1-14) vor fi răsplata ta departe de Mine, nimic altceva decât morminte văruite (Matei 23:37). Cât de bucuros erai în ziua când te-am găsit. Acum, trebuie să socotești prețul fiecărui gând și faptă (Luca 14:25-33); asta cer Eu de la copiii Mei.

Chem astăzi cerul și pământul ca martori împotriva ta, că ți-am pus înainte viața și moartea, binecuvântarea și blestemul; alege dar viața, ca să trăiești, tu și sămânța ta. (Deuteronomul 30:19)

Încetează să încerci să-ți umpli singur fântânile; ele nu vor putea ține niciodată Apa Vie. Alege în schimb viața.